duminică, 17 mai 2009

Departe (II)

Scumpa mea,

Nu e ca si cum as fi murit. Am nevoie de aceasta perioada, incepusem sa devin mediocru in rutina pe care o traiam. Acum simt ca ma redescopar, imi face foarte bine. Insa nu aici sunt visele mele, nu aici voi fi fericit, insa pot spune ca ma pregatesc pentru tot ce va urma.

Stii ca-mi pasa de tine, chiar daca sunt departe. Ma gandesc la tine cu drag, si uneori ma intreb ce faci in acel moment. Daca destinul vrea ca noi sa fim impreuna, poate intr-o zi ne vom intalni din nou. Si nu te-am parasit de tot, doar iti scriu acum. Scoica de care-ti ziceam e cea pe care o cautai cred. E neagra si are forma perfecta.

Nu m-ai cunoscut in totalitate pentru ca sunt eu intr-un fel anume. Eu nu am reusit sa ma las descoperit. Doar cu mine pot fi eu.

Nu trebuie sa ma intrebi pe mine daca sa ma astepti. E decizia ta.

Cu drag,
Eu

P.S.: As vrea sa-ti pot spune ca abia astept sa ma intorc la tine, sa te strang tare in brate, sa te mangai pe obraji, pe par, sa te sarut pe frunte, pe nas, si apoi pe buze. Sa stam intinsi pe pat ascultand muzica, si doar sa ne privim, fara sa vorbim. Dupa care sa ne batem cu pernele, si sa ma las invins, pentru moment, pentru ca apoi te voi pune la pamant. Stop! Te uiti in ochii mei, si respiri greu. Eu sunt deasupra ta, si ma uit in ochii tai. Gatul tau, respirand greu, imi atrage atentia. Insa nu vreau sa te amagesc.

Un comentariu: