Hm, daca stau acum si ma gandesc, e previzibl ca a ales-o pe ea. Cu toate ca pana la urma nu cred ca o omoara, desi titlul cartii nu sugereaza ceva cu happy end.
Aseara i-am zis acelui coleg scriitor despre carte, si ghici ce? Il cunoaste pe autor, dar nu a citit-o inca. I-am zis de chestia cu listele, si a spus ca e nerabdator sa vada daca e si el pe-acolo.
T.I. as well
joi, 30 iulie 2009
The power of having nothing (IV)
Oh my god, sper ca nu totusi. Desi asta ar insemna ca nu s-a mai sinucis, si probabil ca nici nu a mai omorat pe nimeni.
Eu am terminat intre timp si capitolul 3. Si am ramas surprinsa sa vad ca, dupa ce a analizat in profunzime pe toti cei din anturajul lui, si desi oscila intre doi anume, pana la urma o alege pe ea, careia nici macar nu-i facuse o lista ca celorlalti.
Dau "Send" acum si continui sa citesc.
T.I.
Eu am terminat intre timp si capitolul 3. Si am ramas surprinsa sa vad ca, dupa ce a analizat in profunzime pe toti cei din anturajul lui, si desi oscila intre doi anume, pana la urma o alege pe ea, careia nici macar nu-i facuse o lista ca celorlalti.
Dau "Send" acum si continui sa citesc.
T.I.
The power of having nothing (III)
Eu sunt bine, desi foarte ocupat.
Interesanta cartea pe care o citesti, sa ma tii la curent.
Apropo, am cunoscut niste colegi noi, dintre care unul este si scriitor. Ar fi tare sa fie cartea lui, nu? Haha!
Trebuie sa plec acum, paaaaaaaa!
Interesanta cartea pe care o citesti, sa ma tii la curent.
Apropo, am cunoscut niste colegi noi, dintre care unul este si scriitor. Ar fi tare sa fie cartea lui, nu? Haha!
Trebuie sa plec acum, paaaaaaaa!
The power of having nothing (II)
Ok, am terminat urmatorul capitol si sunt putin ingrozita. Iti ziceam ca ea l-a parasit, iar el, singur fiind, devine din ce in ce mai revoltat si frustrat, din cauza ca i s-a intamplat accidentul, reactionand ca un nebun.
Astfel ca isi propune sa se sinucida, neputand accepta viata pe care o are acum. Insa mai mult decat atat, ia o decizie si mai infioratoare, si anume ca, odata cu sinuciderea lui, sa ia si viata altcuiva, drept razbunare fata de lumea in care traieste, pe care o considera nemiloasa, lipsita de Dumnezeu. Si incepe sa-si faca o lista cu toti cunoscutii lui, impartita pe doua coloane, pro si contra, pentru a alege persoana pe care o va omori.
Asa se incheie capitolul, sunt foarte curioasa ce urmeaza, dar in acelasi timp mi-e teama.
Pup!
Tu ce faci?
Astfel ca isi propune sa se sinucida, neputand accepta viata pe care o are acum. Insa mai mult decat atat, ia o decizie si mai infioratoare, si anume ca, odata cu sinuciderea lui, sa ia si viata altcuiva, drept razbunare fata de lumea in care traieste, pe care o considera nemiloasa, lipsita de Dumnezeu. Si incepe sa-si faca o lista cu toti cunoscutii lui, impartita pe doua coloane, pro si contra, pentru a alege persoana pe care o va omori.
Asa se incheie capitolul, sunt foarte curioasa ce urmeaza, dar in acelasi timp mi-e teama.
Pup!
Tu ce faci?
The power of having nothing
Hey baby,
Am inceput sa citesc o carte de cand ai plecat, din care am terminat deocamdata primul capitol. Se numeste "The power of having nothing", e in engleza, mi-a imprumutat-o o colega care imi tot vorbea obsesiv despre ea in fiecare pauza de tigara, ceea ce m-a facut sa incep s-o citesc. Si ma bucur ca am facut asta, pentru ca imi place foarte mult pana acum, asa ca am decis sa-ti povestesc si tie, aici.
Personajul principal din carte traieste "the american dream", stii tu, are tot ce si-a dorit vreodata, inclusiv dragoste alaturi de iubita lui care e sclipitoare ca si el. La inceput este descrisa aceasta viata minunata pe care cei doi o traiesc, alaturi de prietenii lor. Cartea e o povestire la persoana intai, aproape ca un jurnal, totul fiind privit prin prisma personajului. Anyway, aceasta armonie este intrerupta de un accident pe care el il sufera, desi nu este descris in niciun fel, probabil lasand la latitudinea cititorului sa-si imagineze ceea ce s-a intamplat. Sau poate a refuzat sa detalieze dintr-un motiv anume, ramane de vazut. Aparent el ramane apt sa faca multe lucruri in continuare, ceea ce elimina unele variante la care te-ai fi putut gandi. Anyway, ea il paraseste la scurt timp dupa accident, insa nici eu nu vad inca motivul real pentru care ea o face. O acuza ca a plecat de langa el din cauza a ceea ce-a patit in urma accidentului, desi in continuare este ascunsa forma acestui accident prin tehnica de scriere, insa eu tind sa cred ca ea n-a mai rezistat pentru ca el a inceput sa se comporte ca un nebun.
Voi continua sa-ti povestesc dupa ce termin al doilea capitol. Deci... va urma.
Te pup!
Am inceput sa citesc o carte de cand ai plecat, din care am terminat deocamdata primul capitol. Se numeste "The power of having nothing", e in engleza, mi-a imprumutat-o o colega care imi tot vorbea obsesiv despre ea in fiecare pauza de tigara, ceea ce m-a facut sa incep s-o citesc. Si ma bucur ca am facut asta, pentru ca imi place foarte mult pana acum, asa ca am decis sa-ti povestesc si tie, aici.
Personajul principal din carte traieste "the american dream", stii tu, are tot ce si-a dorit vreodata, inclusiv dragoste alaturi de iubita lui care e sclipitoare ca si el. La inceput este descrisa aceasta viata minunata pe care cei doi o traiesc, alaturi de prietenii lor. Cartea e o povestire la persoana intai, aproape ca un jurnal, totul fiind privit prin prisma personajului. Anyway, aceasta armonie este intrerupta de un accident pe care el il sufera, desi nu este descris in niciun fel, probabil lasand la latitudinea cititorului sa-si imagineze ceea ce s-a intamplat. Sau poate a refuzat sa detalieze dintr-un motiv anume, ramane de vazut. Aparent el ramane apt sa faca multe lucruri in continuare, ceea ce elimina unele variante la care te-ai fi putut gandi. Anyway, ea il paraseste la scurt timp dupa accident, insa nici eu nu vad inca motivul real pentru care ea o face. O acuza ca a plecat de langa el din cauza a ceea ce-a patit in urma accidentului, desi in continuare este ascunsa forma acestui accident prin tehnica de scriere, insa eu tind sa cred ca ea n-a mai rezistat pentru ca el a inceput sa se comporte ca un nebun.
Voi continua sa-ti povestesc dupa ce termin al doilea capitol. Deci... va urma.
Te pup!
miercuri, 8 iulie 2009
O scrisoare reală
Sunt o scrisoare care urmeaza a fi scrisa. Sunt entuziasmata, abia astept sa vad despre ce scrie. Cuvintele care se aseaza acum pe mine imi induc o senzatie foarte placuta. Ca un masaj, ca atunci cand iti sunt scrise cuvinte frumoase pe corp cu degetul.
Sper sa nu fie o drama si de data asta... Sper sa fie ceva frumos, cu declaratii de iubire. Sa-ti doresti sa fii in locul celor doi, si nu sa te identifici cu problemele lor. M-am saturat de situatii triste, cand amandoi isi spun adio, cand sunt departe si nu se vor mai vedea niciodata, si altele la fel... Vreau sa fiu fericita pentru fericirea lor. Si acum cand sunt scrisa, si atunci cand sunt deschisa si citita. Vreau sa-i vad pe amandoi cu zambetul pe buze. Si nu sa fiu patata de lacrimile lor.
Si mai ales imi place cand sunt scoasa din sertar si recitita. Ador sa fiu recitita! Si sper sa nu mi se intample niciodata sa fiu rupta si aruncata la cos. Insa nu cred ca va fi cazul acum. Ochii sai nu ma tradeaza, cu siguranta voi fi o scrisoare de dragoste.
Sper sa nu fie o drama si de data asta... Sper sa fie ceva frumos, cu declaratii de iubire. Sa-ti doresti sa fii in locul celor doi, si nu sa te identifici cu problemele lor. M-am saturat de situatii triste, cand amandoi isi spun adio, cand sunt departe si nu se vor mai vedea niciodata, si altele la fel... Vreau sa fiu fericita pentru fericirea lor. Si acum cand sunt scrisa, si atunci cand sunt deschisa si citita. Vreau sa-i vad pe amandoi cu zambetul pe buze. Si nu sa fiu patata de lacrimile lor.
Si mai ales imi place cand sunt scoasa din sertar si recitita. Ador sa fiu recitita! Si sper sa nu mi se intample niciodata sa fiu rupta si aruncata la cos. Insa nu cred ca va fi cazul acum. Ochii sai nu ma tradeaza, cu siguranta voi fi o scrisoare de dragoste.
duminică, 5 iulie 2009
În creioane colorate
Ma joc acum cu margelele colorate pe care mi le-ai dat. Am dormit cu ele, asa mult imi plac. Sper sa te intorci cat mai repede de la bunici pentru ca mi-e dor sa ne jucam in nisip si sa sarim coarda impreuna. Nu stiam ca ai plecat. Mi-a zis mama ta cand am batut la tine la usa acum cateva zile. Te tot strigam sa iesi la balcon. Am descoperit niste locuri noi in care sa ma ascund data viitoare cand ne jucam. Ieri a venit o matusa in vizita si mi-a adus niste bomboane de ciocolata. Nu le-am mancat pe toate, ti-am pastrat si tie doua. Au fost 5 in total, dar una s-a topit in buzunar. Eu nu am mai fost la tara de mult timp. As vrea sa fiu cu tine acolo macar o zi. Dar nu mai mult, sa nu se ingrijoreze mama. Si dupa ce mananci bomboanele vreau sa-mi dai un pupic sa ma murdaresti de ciocolata.
joi, 2 iulie 2009
Conversaţie pierdută
Cel mai mult iti simt lipsa seara inainte de culcare. Sa ma ingramadesc langa tine, si sa ne imbratisam sireturile. Iar dimineata sa ma trezesti calcandu-ma usor. Mi-e dor sa ne plimbam in weekend prin parc, si sa ne amuzam de sandalele romane care sunt acum la moda. Sa ne intrecem pana la colt, sa ne jucam cu mingea, sa mergem la cumparaturi (dar nu de incaltaminte), sa dansam, sa urcam pe munte sau sa ne umplem de nisip...Ieri a plouat foarte tare si m-am udat complet. Dar am stat apoi in balcon si mi-am revenit. M-am enervat tare cand niste bocanci grosolani m-au calcat si m-au murdarit fara parere de rau. Eram in tramvai, si stii ca urasc aglomeratia.
Nu-mi place deloc noua casa. Desi poate daca ai fi fost si tu aici, ar fi fost altfel. Mi-e dor de holul vechi, asa mic cum era. Nu inteleg cum a putut sa te piarda. Niciodata nu mi-au placut mutarile, tot haosul care se creeaza. Sper ca cineva te-a gasit si are grija de tine, sper ca intr-o zi ne vom intalni din nou...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)