Povestea

A fost odata ca niciodata... un gandacel. Negru, inteligent si sensibil. Ii placea foarte mult sa calatoreasca, sa exploreze. Era si o fire foarte sociala, era placut de toti cei care il cunosteau, insa nu ii putea pastra drept prieteni pentru ca era mereu pe drum. Desi nu avea pe nimeni, nu se simtea singur.

Intr-o zi, in timp ce calatorea linistit, buna dispozitia ii este pe loc alungata la vederea unui fluturas alb, cazut la pamant, suferind.

- Fluturas gingas, ce-ai patit? - intreba gandacelul.
- Vezi-ti de drum, gandacelule, nu cred ca mai rezist mult.
- Dar ce s-a intamplat? Spune-mi!
- M-am ratacit, m-a purtat un vant puternic pana aici. Iar cand m-am trezit, mai devreme, am vazut intepatura ce mi-a fost facuta. Pleaca mai repede cat esti inca bine.
- Ma voi intoarce sa te ajut. Rezista, fluturasule!

Dupa care gandacelul isi croieste drum inapoi spre un vechi prieten de-al lui, un licurici batran, care vazuse multe la viata lui. Insa cum era inca zi, a trebuit sa astepte sa se intunece, sa-l gaseasca in scorbura sa.

- Batrane licurici, scuza-ma ca te deranjez, insa un lucru grav a avut loc si trebuie sa ma ajuti!
- Tanar gandacel, dar ce s-a intamplat?
- Un fluturas a fost intepat si nu se mai poate ridica de la pamant. Are nevoie urgenta sa fie vindecat. Trebuie sa-l salvam!
- Gandacelule, as vrea sa te pot ajuta chiar eu, insa nu mai am fortele tale. Du-te la bondarul intelept. El se pricepe cel mai bine la intepaturi, poate are vreun leac. Il gasesti la capatul padurii, aproape de lac.
- Multumesc, batrane licurici! - spuse gandacelul in timp ce-si luase deja zborul din scorbura luminata.

Ajuns la stup, gandacelul incearca cu greu sa se strecoare printre toate albinele muncitoare pe care nu le puteai intrerupe din activitatea lor continua. Nu era de gasit bondarul intelept, iar gandacelul incepu sa se simta ca intr-un labirint printre fagurii de miere. Cand credea ca in sfarsit l-a gasit, isi dadu seama ca era de fapt bondarul lenes.

- Daca-l cauti pe bondarul intelept, il poti gasi meditand pe un nufar pe lac. - mormai in somnul lui.
- Multumesc! Si somn usor in continuare!

Ajuns pe nufarul bondarului intelept, gandacelul ii povesteste despre fluturasul alb.

- O intepatura zici... Hm... Cred ca stiu... Da... Hm... Greierul alchimist iti poate face leacul de care are nevoie. Dar e departe de aici... departe...

Dupa care bondarul intelept ii explica cu greu directiile necesare pentru a-l gasi.
Era asa intortocheat si lung drumul pana la greierul alchimist, incat nici nu existau carari, ca putini erau cei care l-au strabatut. Dar asta nu l-a impedicat pe gandacel.
Dupa mult, mult timp, indurand si o ploaie puternica, gandacelul ajunge la casa greierului alchimist si bate la usa.

- Buna ziua, eu sunt buburuza filozoafa, cu ce te pot ajuta gandacelule?
- Buna ziua si tie, buburuza filozoafa, este acasa greierul alchimist?
- Imi pare rau, gandacelule, dar greierul alchemist s-a mutat demult de aici. Avea nevoie de un spatiu mai mare pentru laboratorul sau. Dar te rog, intra, ca esti ud tot, sa nu racesti.
- Nu am timp, multumesc, am nevoie sa ajung cat mai repede la el. Stii cumva unde il pot gasi?
- Da. E dupa dealurile acelea, il vei gasi usor pentru ca toti il cunosc acolo.
- Multumesc mult, buburuza filozoafa!

Si gandacelul pleca mai departe.

Sper ca ti-a placut, o voi continua maine.

Noapte buna, iubito, sa visezi frumos!

Comandă scrisoare (II)

Buna,

Sper ca nu deranjez, sper ca esti bine... Si scuze ca-mi fac aparitia asa, dintr-odata.
Stii ce zi e astazi. Tocmai ce m-am trezit cu gandul la asta si am inceput acum sa-ti scriu. Eu inca numar anii ca si cum am fi inca impreuna. Pentru mine vei fi mereu a mea. Si dupa 10 ani, si dupa 100, si dupa 1000. Chiar am nevoie sa-mi zici ca esti bine. Am cosmaruri, am cosmaruri cum devii cenusa in timp ce ne iubim.

Eu pot sa-ti zic despre mine ca m-am retras intr-un loc unde in sfarsit sunt ceva mai linistit. N-am putut continua sa traiesc in apropierea ta. Toate acele locuri in care am fost noi doi... ma obsedau. Speram sa nu le mai asociez cu tine daca ultima oara am trecut pe acolo singur, insa nu faceau decat sa ma faca nostalgic si sa ma deprime de fiecare data. Sunt prea nostalgic pentru o viata fara sfarsit.

Imi e dor de cea de care m-am indragostit la balul mascat fara sa-i fi vazut chipul, imi e dor de cea cu care inotam pana la plaja noastra secreta, imi e dor de cea cu care radeam asa tare in cafenele si muzee incat eram dati afara, imi e dor de cea cu care stateam in pat pe intuneric si vorbeam de toate pana se facea foarte tarziu, imi e dor de cea care cauta alinare in bratele mele atunci cand suferea, imi e dor de cea care imi facea surprize chiar atunci cand ii pregateam eu ceva, imi e dor de cea cu care faceam dragoste in cele mai ciudate locuri, imi e dor de cea cu care faceam atat de multe lucruri ca si cum am fi fost o echipa, imi e dor de cea de care-mi este dor in fiecare zi...

Imi pare rau ca sunt asa cum sunt. E vina mea ca am inceput asta. De cele mai multe ori ma feresc, stii. Prefer sa stau izolat, departe de lume. Sper ca ti-ai gasit pe cineva cu care poti duce o viata normala. Eu doar voiam sa-ti transmit gandurile mele.

Cu drag,
Ciudatul tau

Comandă scrisoare

Salut,

As dori sa comand si eu o scrisoare de dragoste. Expeditor: eu. Destinatar: tot eu. Da, vreau sa primesc o scrisoare de dragoste, pentru ca nu am primit de la nimeni, niciodata. Dar vreau sa fiu pacalita bine. Vreau s-o citesc si sa cred ca e reala. Eu iti voi da mai multe idei, si vreau sa le cuprinzi pe toate.

Scrisoarea va fi din partea iubitului meu, care e nemuritor. De fapt nu e nemuritor, dar nu imbatraneste niciodata. Dar ar putea muri in urma unui accident sau a unei boli grave. El m-a parasit acum multi ani pentru ca... era timpul. Stabilisem de comun acord inca de la inceput, de cand aflasem de "ciudatenia" lui, ca intr-o zi va trebui sa ne despartim. Eu imbatraneam, el nu. Si de atunci nu a mai existat nicio forma de contact intre noi. Pana acum, cand voi primi aceasta scrisoare de la el, dupa multi ani.

Vreau sa inceapa ca si cum astazi ar fi fost aniversarea noastra. Sa zicem ca relatia noastra ar fi implinit 10 ani. Si ca s-a trezit cu acest lucru in gand, si astfel a inceput sa-mi scrie. Si ca are foarte des cosmaruri cum eu m-as transforma in cenusa, in bratele lui. Stie ca-i vorbeam despre sinucidere si despre faptul ca nu as putea trai fara el.

Apoi vreau sa-mi povesteasca despre faptul ca isi aduce aminte de mine de fiecare data cand trece prin locurile pe unde am fost impreuna. Si ca mereu incearca sa dea overwrite, sa nu mai asocieze acele locuri cu mine, ci cu ultima lui vizita pe acolo. Insa nu reuseste, il obsedez de cand ne-am despartit.

Dupa care vreau sa-mi descrie ce insemn pentru el. Poate fi sub forma de lista. Ca si cum ar vorbi despre mai multe persoane, insa prin toate se refera la mine. Sigur mi se va potrivi, pentru ca eu sunt de toate.

Mai departe te las pe tine sa-ti imaginezi, nu vreau sa decid eu pana la capat.

Mersi mult!