Împăturit în cutia poştală

Buna dragule,

Daca citesti aceste randuri inseamna ca tocmai ti-ai verificat cutia postala, si stiu c-o faci foarte rar, dat fiind ca-ti platesti facturile o data la trei luni. Cand am plecat de la tine nu am avut curaj sa-ti vorbesc, asa ca imediat dupa ce am coborat cu liftul m-am oprit, m-am asezat pe scari, si am inceput sa-ti scriu acest biletel. Nu stiu daca e bilet sau biletel, dar vezi si tu marimea foii pe care o tii acum in mana. Am ales sa procedez astfel pentru ca nu voiam sa citesti prea curand, si sa fie prea tarziu sa mai incerci ceva.

Asa... deci...
M-am saturat! Nu mai vreau!! Nu pot sa ma schimb pentru tine, nu vreau sa ma schimb pentru tine! Ar fi trebuit sa ma iubesti pentru ceea ce sunt, si nu pentru potential. De fiecare data ne certam la final, si trebuie sa ma culc cu aceste ganduri in cap. Vreau sa fiu linistita... Relatia noastra a devenit un chin, care nu se mai termina. Am tot crezut ca intr-o zi va fi bine, dar se pare ca asteptarea nu mai ia sfarsit.
Ma voi muta, imi voi schimba numarul de telefon, voi face tot posibilul sa nu mai poti lua legatura cu mine. E singura solutie pentru a ne desparti.
Acum ai aflat de ce telefonul e mereu inchis, sau de ce nu m-ai mai gasit la aceeasi usa unde obisnuiai demult sa ma surprinzi cu flori.
Poate acum esti nervos, mai ales ca stiu ca tu tii sa ai ultimul cuvant. Dar vei vedea ca va fi bine pentru amandoi, poate pentru tine deja e bine in acest moment in care citesti.

Adio!



"Ti-am citit biletelul. Chiar aseara cand faceai dus cautam facturile sa le platesc. Sunt deja la usa ta, scriindu-ti acest sms."

Unread

Sper ca inca iti citesti scrisorile. Asta ma motiveaza sa-ti scriu acum, desi vreau sa fie scurt.

Ai plecat fara sa te sfatuiesti cu mine. Sunt sigura ca te-as fi convins sa ramai. Stiu ca nu ti-a placut aici niciodata, dar crede-ma ca am facut tot posibilul sa fie bine, sa fim bine... Si as fi facut si mai mult, dar nu ai avut rabdare.
Oricum, sa stii, te inteleg. Chiar daca sunt revoltata, te inteleg. Stiu ce iti doreai.

Mi-ar placea sa-mi trimiti o vedere de acolo, sa vad cum e. Nu uita sa-ti vizitezi bunicii, si catelul care a fost otravit.

Saved to drafts

E doar o scrisoare pe care nu ti-o voi trimite. O voi scrie si va ramane la mine.

Mai tii minte cand ne-am cunoscut? Cum ai venit la mine, m-ai luat de mana si m-ai luat cu tine.
Mai tii minte cand ne-am sarutat pentru prima data? Cum stateam pe iarba amandoi, inconjurati de flori, si ma mangaiai.
Mai tii minte cand am facut dragoste pe nisip? Si apoi am dormit, iar tu mutai umbrela sa nu ma arda soarele.
Mai tii minte cand mi-ai daruit un buchet de frunze colorate? Iar in mijloc imi ascunsesei un biletel.
Mai tii minte cand dansam sub ninsoare? Era noapte, eram doar noi doi, si toata lumea era a noastra.

Apoi a trebuit sa pleci. Si fiecare zi de asteptare era interminabila. Imi ocupam mintea cu nimicuri, sa nu plang dupa tine. Speranta ca intr-o zi ne vom revedea si ne vom continua iubirea m-a facut sa rezist.

Si te-ai intors. Ma imbracasem cu rochia pe care mi-o facusei cadou. Te asteptam, te cautam prin multime, sa te gasesc inainte sa o faci tu, sa te surprind.

Nu-mi face bine sa-mi amintesc, desi nu voi uita niciodata. Dar a fost socant. Nu stiam ce sa cred, nu stiam daca e adevarat, nu intelegeam... Ma uitam la tine si realizam ca te-am pierdut. Nu te recunosteam. Erai tu, dar nu erai tu. Privirea mi s-a indreptat in jos, am inceput sa tremur.

Acum sunt singura, speriata, neajutorata...